Avocații se așteaptă ca, în perioada următoare, să crească numărul investigațiilor sectoriale derulate de Consiliul Concurenței, instituția urmărind să analizeze dacă și în ce condiții este necesară prezervarea unor definiții ale piețelor relevante. „Atentia Consiliului Concurenței se va păstra asupra înțelegerilor orizontale (carteluri /practici concertate), inclusiv trucarea licitațiilor. Aceasta nu înseamnă că abuzul de poziție dominantă nu va fi în continuare analizat de către Consiliul Concurenței – din contră, în ultimii doi ani observăm o creștere a acestor cazuri. Pe segmentul de înțelegeri verticale, cel mai probabil atenția Consiliului va fi orientată către digital/sectorul online și pe acele sectoare esențiale”, subliniază Mihaela Ion, Partener Popovici Nițu Stoica & Asociații - Attorneys at Law (PNSA).
Sectoarele către care își va concentra atenția Autoritatea sunt cele în care, conform Raportului Consiliului Concurenței privind evoluția concurenței în sectoare cheie, indicele de concentrare este mare (e.g., gaze, construcții – ciment, distribuția de medicamente) și sectoare esențiale (e.g., energie – unde deja Consiliul Concurenței a declanșat o investigație, sectorul farmaceutic care este constant în vizorul Consiliului Concurenței).
„Vom asista si la o crestere a activitatii de screening asupra investițiilor străine, mai ales in cazul sectoarelor considerate esentiale in contextul pandemic. Suplimentar trebuie subliniat ca anumite reglementari europene cheie sunt in prezent supuse evaluarii in scopul revizuirii. Aceasta va presupune re-evaluarea si adaptarea contractelor de distributie sau altor forme de cooperare la aceste viitoare noi reglementari. Avem in vedere aici: (a) Regulamentul nr. 330/2010 al Comisiei privind accordurile verticale si Regulamentul Comisiei nr. 461/2010 privind acordurile verticale in sectorul autovehiculelelor (b) reglementarile privind acordurile de cooperare pe orizontala (Reasearch and Development BER and Specilisation BER) inclusiv Orientarile Comisiei privind acordurile de cooperare orizontala”, menționează Mihaela Ion.
Avocatul amintește faptul că, dacă ne uităm la modul în care abordează autoritățile de concurență situațiile de criză, acestea pornesc de la premisa că astfel de situații pot avea efecte de reducere a nivelului de concurență. „Aceasta pentru că societățile sunt puse în situații dificile și din dorința acestora de a-și menține poziția pe piață sau, pur și simplu, de a supraviețui pot adopta un comportament anticoncurențial. De aceea, nu excludem acțiuni viitoare ale Consiliului Concurenței cu privire la practici implementate în perioada pandemică”, subliniază Partenerul PNSA.
Mihaela Ion subliniază faptul că trăim vremuri interesante, iar atunci când se vorbește despre dreptul concurenței – chiar și în afara acestui context special actual, se poate spune că dinamica lui este una cel puțin diferită de alte domenii.
„Piețele, cerințele clienților sunt în continuă transformare și, prin urmare, reglementările concurențiale actuale încearcă să țină pasul cu noile evoluții și transformări. Dacă adăugăm și acest context pandemic actual, situația devine și mai interesantă, apărând sau, mai bine zis, renăscând unele întrebări cheie: Este cadrul legal actual suficient pentru a face față provocărilor actuale? Ar trebui modificat? Cum/Când? Este necesară o diminuare a intervenției statului în calitate de reglementator și supervizor în perioade speciale sau atenția lui și nivelul de reglementare trebuie să crească? Care sunt consecințele unei intervenții excesive a statului în perioade speciale? Cum se asigură echilibrul între necesitatea societăților de a continua activitatea economică și de a asigura bunuri sau servicii esențiale consumatorilor și intervenția statului? La unele din aceste întrebări, Consiliul Concurenței, ca de altfel și alte autorități, au încercat să răspundă atunci când au fost inițiate unele demersuri legislative ce vizau o supra-reglementare – mai ales în zona prețurilor. Din fericire, cel putin la nivel național, nu a existat o astfel de supra-reglementare în privința prețurilor unor produse calificate drept esențiale. Astfel, indiferent că vorbim de segmentul public sau de segmentul privat, pandemia COVID-19 a reprezentat o „provocare” care a schimbat prioritățile și dinamica piețelor”, explică avocatul.
În acest context „pandemic”, în timp ce unele autorități de concurență au „suspendat” aplicarea anumitor prevederi legale, în special pentru a asigura furnizarea de bunuri și servicii esențiale, Consiliul Concurenței, în cazul de față, nu a urmat acest trend, activitatea sa fiind una intensă, astfel încât focusul clienților PNSA a fost sa răspundă provocărilor generate de contextul pandemic și să respecte totodată rigorile legale.
„Activitatea noastră a urmat același trend: pe de o parte, să înțelegem care sunt provocările aduse de contextul pandemic pentru clienți și să le explicăm care sunt riscurile suplimentare și, pe de altă parte, să identificam soluții care să le permită continuarea activității, dar și diverse oportunități pentru aceștia. Oportunitățile în discuție au vizat în special situațiile în care societățile ne-au cerut asistență pentru a structura/analiza diverselor modele în care au încercat să asigure continuarea și, respectiv, eficientizarea activităților. Totodată, am încercat să explicăm clienților, atât în interacțiunile directe, cât și către un target mai larg, prin intermediul conferințelor tematice pe dreptul concurentei, faptul că în etapa post COVID-19 acțiunile lor vor fi atent monitorizate de Consiliul Concurenței și se va demara o analiză retrospectivă”, menționează expertul PNSA.
Suplimentar, pandemia a declanșat necesitatea comunicării la nivel intens între firme și mediul public. Toate aceste acțiuni s-au realizat și prin raportare la fluxul rapid și volumul mare de modificări legislative care au determinat acțiuni de petiționare colectivă, formalizate atât la nivelul asociațiilor profesionale, cât și realizate individual de societăți.
„Și pe această linie de dezvoltare, a fost necesară intervenția noastră, pentru a ne asigura că aceste acțiuni de petiționare/ demersuri colective sunt în acord deplin cu legislația concurențială”, mai spune specialistul.
Pe lângă aceste aspecte specifice derivate de contextul pandemic, firma de avocatură a avut în derulare proiectele „clasice” acestui domeniu: proceduri de recunoaștere, proceduri de angajamente, notificarea unor concentrări economice (inițiate anterior perioadei COVID-19 sau pe durata acesteia), activități de asistență în cadrul investigațiilor declanșate de Consiliul Concurenței (premergător COVID-19), inclusiv reprezentare în fața instanțelor de judecată în dosare privind deciziile Consiliului Concurenței.
Totodată, Consiliul Concurenței a făcut diverse analize privind prețurile măștilor, dezinfectanților, mănușilor & medicamentelor OTC (paracetamol), testelor PCR.
În plus, Consiliul Concurenței și-a păstrat activitatea tradițională, instituția fiind activă pe sectorul de investigații. De exemplu, au fost finalizate investigațiile cu privire la leasingul financiar & operațional.
De asemenea, în ultima vreme, avocații au observat o tendință de reluare a declanșării investigațiilor. Cel puțin în prima jumătate a anului 2020, Consiliul a avut tendința să se concentreze asupra investigațiilor în curs.
„Consiliul Concurenței a continuat să fie activ în ceea ce privește interacțiunea cu societățile implicate, fie în anchete sectoriale, fie în cadrul unor investigații trimițând solicitări de informații & organizând întâlniri în format online inclusiv în cadrul unor proceduri de recunoaștere. În anumite cazuri, interacțiunea cu Consiliul Concurenței s-a desfășurat și fizic la sediul acestuia (e.g., întâlnire cu o asociație privind acțiunile potențiale ale acesteia de sprijin a autorităților publice în sectoare esențiale, proceduri de angajamente în derulare, proceduri de recunoaștere, concentrări economice, proceduri forensic la sediul Consiliului Concurenței).”, arată Partenerul PNSA.
…proiecte pe măsură
În aceste vremuri noi pentru toată lumea, firmele au fost mai atente ca niciodată la aspectele sensibile. Față de dinamica diferită a activității acestora, tocmai pentru că a fost vorba despre un context nou caracterizat și de incertitudine, dorința de conformare a companiilor a fost una mai ridicată. Dovadă a acestei dorințe au fost și solicitările de implementare a programelor de conformare cu legislația concurenței într-un nou format – acela online, pentru a respecta măsurile de distanțare socială impuse de autoritățile competente.
„În acest context, cele mai des întâlnite solicitări au constat în limitele acțiunilor de colaborare între concurenți pe diverse proiecte specifice și a petiționării colective în legătură cu diverse proiecte legislative emise în contextul COVID-19. De asemenea, agenții economici au fost interesați de impactul COVID-19 asupra activității Consiliului Concurenței și de partea de programe de conformare cu legislația concurențială”, subliniază avocatul.
Echipa de Concurență din cadrul PNSA a fost activă în ceea ce privește zona de concentrări economice.
Un astfel de proiect a fost o tranzacție complexă în care avocații au fost implicați. Este vorba despre tranzacția autorizată de Consiliul Concurenței prin care controlul asupra CIT-One a trecut de la controlul unic exercitat de BRD la controlul în comun exercitat de BCR, BRD și Raiffeisen Bank.
În prezent, avocații echipei sunt implicați în procedura de autorizare a unei concentrări economice din sectorul de agri-business.
„Activitatea noastră de asistență juridică a fost orientată și către aspecte ce țin de concurența neloială. Acțiunile noastre nu s-au finalizat însă în depunerea unor plângeri la Consiliul Concurenței. Aceasta pentru că foarte multe societăți așteaptă intrarea în vigoare a modificărilor aduse asupra Legii 11/1991 privind concurența neloială, mai precis reglementarea abuzului de putere de negociere pentru a-și putea stabili strategiile viitoare”, mai spune Mihaela Ion.
Având în vedere că proiectele din practica de Concurență au vizat, de obicei, grupuri de societăți internaționale cu filiale în România, care sunt puse în situația să ia decizii strategice la nivel grup, a fost necesară o cooperare multi-jurisdicțională. Astfel, PNSA a cooperat cu alte firme de avocați din alte jurisdicții cu privire la detalierea/explicarea reglementărilor naționale din perioada COVID-19 și analiza impactului acestora asupra activității societăților din România. Au fost și tranzacții care au implicat analize de risc specifice prin raportare la reglementările naționale (din perspectiva riscului privind siguranța națională și nu numai).
Mihaela Ion subliniază faptul că, în ultimul an, echipa de concurență a fost implicată în proiecte variate și foarte interesante: acorduri de achiziție în comun, acorduri de producție în comun, proiecte interesante pe zona de investigații și concentrări.
„În acest sens, am fost implicați în investigații care s-au finalizat/urmează să se finalizeze în urma unor proceduri de recunoaștere sau angajamente (e.g., investigația de leasing operațional). Anul trecut ne-am bucurat de câteva reușite importante în relația cu Consiliul Concurenței. De exemplu, investigația pe piața de leasing financiar a fost închisă de către Consiliul Concurenței cu amenzi pentru unele din societățile implicate într-un posibil schimb de informații sensibile, pentru altele fără sancțiuni – unul din clienții noștri nu a fost amendat de către Consiliul Concurenței. Anul trecut am avut câștig de cauză și în instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul nostru împotriva unei deciziei în care Consiliul Concurenței a sancționat o societate pentru un presupus abuz de poziție dominantă și a trimis cauza spre rejudecare. În rest, în afară de clasica asistență legală curentă cu privire la aspecte variate ce țin de dreptul concurenței, protecția consumatorului, contracte în general, am avut multe solicitări de la clienți și pe partea de prevenție a încălcării legislației concurenței. Avem aici în vedere implementarea programelor de conformare cu legislația concurenței, dar și analiza din perspectiva legislației concurenței a unor proiecte specifice (e.g., acord de achiziție în comun între concurenți, sistem de colectare & realizare statistici, parteneriate private în scopul susținerii autorităților în lupta contra COVID-19)”, a explicat Mihaela Ion, Partener Popovici Nițu Stoica & Asociații.
