Comisia Europeană a prezentat joi o listă de practici comerciale neloiale pe care vrea să le interzică în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente, în ideea de a asigura un tratament mai echitabil pentru întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul agroalimentar, informează AFP.
Practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise sunt plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele alimentare nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare pentru produse alimentare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor alimentare vândute de cumpărător.
"Luăm măsuri deoarece comportamentul neloial în afaceri subminează viabilitatea economica a operatorilor din cadrul lanţului. Stabilind standarde minime şi consolidând aplicarea reglementărilor, propunerea ar trebui să garanteze că aceşti operatori pot concura în mod echitabil, contribuind astfel la eficienţa lanţului în ansamblu", a declarat vicepreşedintele CE, Jyrki Katainen.
De asemenea, comisarul pentru agricultura şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, consideră că un lanţ de aprovizionare cu alimente eficient şi eficace este un lanţ echitabil. "Propunerea prezentata astăzi se referă, în esenţă, la echitate, la a da o voce celor fără voce, celor care, fără vreo vină proprie, sunt victimele unei poziţii de negociere slabe. Iniţiativa de astăzi, care interzice practicile comerciale neloiale, vizează consolidarea poziţiei producătorilor şi a IMM-urilor în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente", a declarat la rândul său comisarul pentru agricultura şi dezvoltare rurală, Phil Hogan.
Propunerea Comisiei impune statelor membre să desemneze o autoritate publică responsabilă cu aplicarea noilor norme. În cazul unei încălcari dovedite a normelor, organismul responsabil va avea competenţa de a impune o sancţiune proporţionată şi disuasivă. Aceasta autoritate de punere în aplicare va putea iniţia investigaţii din proprie iniţiativa sau pe baza unei plângeri. În acest caz, părţile care depun plângeri vor avea dreptul de a solicita confidenţialitate şi anonimat pentru a-şi proteja poziţia faţă de partenerul comercial. Comisia va institui un mecanism de coordonare între autorităţile de punere în aplicare, pentru a permite schimbul de bune practici.
Propunerea Comisiei va lua forma unei legi europene (directive) şi urmează să fie transmisă, împreună cu o evaluare a impactului, celor doi colegiuitori, adică Parlamentului European şi Consiliului, în cadrul acestuia din urma fiind reprezentate guvernele statelor membre.
