Comisia Europeană a adoptat joi o comunicare privind o politică în domeniul concurenţei pregătită pentru noi provocări, care stabileşte rolul important al politicii în domeniul concurenţei pentru a plasa Europa pe calea redresării, pentru tranziţia verde şi cea digitală, precum şi pentru garantarea unei pieţe unice reziliente, informează un comunicat al Executivului comunitar.
"O punere în aplicare fermă a normelor în materie de concurenţă este esenţială pentru ca întreprinderile şi consumatorii să beneficieze pe deplin de avantajele pieţei noastre unice. Aceasta le dă întreprinderilor de toate dimensiunile o şansă echitabilă de a concura. Se asigură astfel faptul că întreprinderile sunt incitate să ofere cele mai bune şi mai inovatoare soluţii pentru consumatori. De asemenea, aceasta le dă clienţilor posibilitatea de a alege produse şi servicii, contribuind la lanţuri de aprovizionare fiabile şi diverse. Acesta este motivul pentru care o politică eficientă în domeniul concurenţei este necesară acum, mai mult ca oricând, pentru a oferi economiei europene supleţea şi dinamismul necesare pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă. În acelaşi timp, normele în materie de concurenţă au o flexibilitate intrinsecă de adaptare. Am adoptat astăzi cea de a şasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat şi suntem în plin proces de revizuire a politicii în domeniul concurenţei, cu un domeniu de aplicare şi o ambiţie fără precedent", a declarat vicepreşedintele executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei.
Comunicarea subliniază capacitatea intrinsecă a politicii în domeniul concurenţei de a se adapta la noile circumstanţe ale pieţei, la priorităţile de politică şi la nevoile consumatorilor: de exemplu, joi, Comisia a adoptat cea de a şasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat pentru a le permite statelor membre să ofere sprijin specific întreprinderilor în timpul crizei provocate de coronavirus. În plus, Comisia urmăreşte în prezent o revizuire a instrumentelor politicii în domeniul concurenţei pentru a se asigura că toate instrumentele din domeniul concurenţei (controlul concentrărilor economice, controlul antitrust şi controlul ajutoarelor de stat) rămân adecvate scopului şi completează setul său de instrumente existent.
De la crearea Uniunii Europene, politica în domeniul concurenţei a contribuit la menţinerea şi stimularea prosperităţii economice a Uniunii. Punerea în aplicare fermă a normelor în domeniul concurenţei a adus beneficii consumatorilor şi întreprinderilor europene şi a contribuit la dezvoltarea structurii dinamice şi energice a economiei europene, formată din întreprinderi de toate dimensiunile.
În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu noi provocări: ea trebuie să parcurgă calea abruptă către redresare în urma crizei provocate de coronavirus, permiţând în acelaşi timp industriilor europene să îşi consolideze rezilienţa şi să conducă dubla tranziţie verde şi digitală. O politică în domeniul concurenţei eficientă şi bine calibrată poate contribui la succesul acestei agende, care va necesita investiţii publice şi private extraordinare, inovare şi o piaţă unică funcţională.
Pentru a contribui la răspunsul Europei la criza provocată de coronavirus şi pentru a sprijini redresarea europeană, Comisia a adoptat cea de a şasea modificare a Cadrului temporar privind ajutoarele de stat, care prevede o prelungire limitată a măsurilor existente până la sfârşitul lunii iunie 2022. Aceasta deschide calea către o eliminare treptată a măsurilor de criză, evitând în acelaşi timp efectele în cascadă disproporţionate, şi însoţeşte redresarea cu noi instrumente concepute pentru a demara şi a atrage investiţii private în faza de redresare.
Pentru a contribui la tranziţia verde, viitoarele Orientări privind ajutoarele în domeniile climei, protecţiei mediului şi energiei vizează sprijinirea eforturilor industriei în direcţia decarbonizării, a circularităţii şi a biodiversităţii, precum şi a mobilităţii curate sau cu emisii zero şi a eficienţei energetice a clădirilor.
În plus, Comisia intenţionează să ofere orientări şi securitate juridică pentru a permite cooperarea în vederea dezvoltării unor produse şi procese de producţie mai durabile, în cadrul actualizării regulamentelor orizontale de exceptare pe categorii şi a orientărilor conexe.
Pentru a contribui la tranziţia digitală, viitoarele orientări privind ajutoarele de stat în domeniul reţelelor în bandă largă urmăresc să stimuleze dezvoltarea infrastructurii digitale prin facilitarea instalării şi a adoptării de reţele în bandă largă care să răspundă nevoilor în evoluţie rapidă ale utilizatorilor.
În plus, Comisia a consolidat controlul achiziţiilor potenţial problematice din sectorul digital prin intermediul noilor sale orientări referitoare la aplicarea articolului 22 din Regulamentul privind concentrările economice. Statele membre sunt astfel încurajate să aducă la cunoştinţa Comisiei, în scopul examinării, tranzacţiile potenţial problematice, chiar dacă acestea nu respectă pragurile naţionale de notificare; acest demers îi permite Comisiei să analizeze achiziţiile de societăţi inovatoare care au un potenţial competitiv dincolo de ceea ce ar indica cifra lor de afaceri, în special în sectorul digital.
"Comisia va continua să sprijine eforturile în curs ale statelor membre de a concepe proiecte importante paneuropene de interes european comun (PIIEC) care depăşesc împreună disfuncţionalităţile pieţei prin facilitarea inovării revoluţionare şi a investiţiilor în infrastructură în principalele domenii prioritare verzi şi digitale, şi anume hidrogenul, cloud-ul, sănătatea şi microelectronica. Viitoarea comunicare privind ajutoarele de stat pentru PIIEC va consolida şi mai mult deschiderea PIIEC, va facilita participarea IMM-urilor şi va clarifica criteriile pentru punerea în comun a resurselor naţionale şi a resurselor UE", se spune în comunicat.
Pentru a contribui la rezilienţă prin intermediul unor pieţe deschise şi competitive, controlul concentrărilor economice la nivel european le va permite în continuare întreprinderilor să se extindă, garantând, în acelaşi timp, faptul că pieţele rămân competitive şi că lanţurile de aprovizionare rămân diversificate. În plus, politica antitrust le permite întreprinderilor din UE să îşi unească forţele pentru a aprofunda cercetarea şi dezvoltarea, pentru a concepe, produce şi comercializa produse sau pentru a achiziţiona în comun produsele sau serviciile necesare pentru activităţile lor.
În sfârşit, având în vedere situaţia excepţională în ceea ce priveşte semiconductorii, relevanţa acestora şi dependenţa faţă de un număr limitat de furnizori într-un context geopolitic dificil, Comisia poate avea în vedere aprobarea de sprijin pentru acoperirea unor eventuale deficite de finanţare pentru crearea, în special, a unor instalaţii europene inedite în ecosistemul semiconductorilor.
Un astfel de ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) din TFUE ar face obiectul unor garanţii solide în materie de concurenţă şi, în acelaşi timp, ar asigura o distribuire pe scară largă şi fără discriminare a beneficiilor în întreaga economie europeană.
