Consiliul Concurenţei a aplicat anul trecut sancţiuni în valoare totală de 407 milioane de lei (82,73 milioane de euro), 2021 fiind pe locul trei în clasamentul amenzilor anuale, arată datele furnizate de instituţie, la solicitarea AGERPRES.
"A fost un an bun din punct de vedere al îndeplinirii obiectivelor pe care ni le-am propus. Ne-am concentrat atenţia asupra finalizării unor cazuri complexe, în domenii prioritare, iar valoarea totală a sancţiunilor aplicate, de peste 407 milioane lei, situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor anuale aplicate de instituţie de la înfiinţare. Am declanşat mai multe investigaţii privind atât încălcarea legislaţiei în domeniu, cât şi pentru cunoaşterea modului în care funcţionează anumite sectoare, am analizat un număr record de fuziuni şi achiziţii şi am finalizat o serie de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcţioneze în condiţii dificile", a declarat Bogdan Chiriţou, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Anul trecut au fost declanşate 16 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, în domenii precum energie, medicamente, servicii de reparare a autovehiculelor, furnizare de carte, produse electronice şi IT&C, licitaţii etc. Spre comparaţie, în 2020, au fost deschise 13 investigaţii, iar în 2019 nouă investigaţii.
Din totalul investigaţiilor declanşate anul trecut, 38% vizează un posibil abuz de poziţie dominantă.
Autoritatea de concurenţă a finalizat 11 investigaţii privind încălcarea Legii concurenţei, cu două mai puţine faţă de 2020. Din acestea, 55% au fost cazuri de înţelegeri de tip cartel. Cele mai importante au vizat domenii esenţiale, care stabilesc poziţia instituţiei pentru cazuri viitoare.
Este vorba despre amenzile în cazul imunoglobulinelor; Delgaz - abuz de poziţie dominantă; Hidroelectrica - abuz de poziţie dominantă - compania angajându-se să ofere la vânzare pe PZU o cantitate de energie electrică la un preţ maxim determinat pe baza preţului prevăzut în cadrul contractelor la termen; Aeroportul Otopeni - durata mare a contractelor de închiriere spaţii în aeroport a condus la închiderea pieţei; transport judeţean şi interjudeţean - prelungirea licenţelor de transport închide piaţa şi consolidează poziţia dominantă a operatorilor existenţi: nivelul tarifului/preţul nu a fost prevăzut printre criteriile de atribuire.
Anul trecut, Consiliul Concurenţei a aplicat amenzi în valoare totală de 407 milioane lei (82,73 milioane euro), valoare care situează anul 2021 pe locul 3 în clasamentul amenzilor totale aplicate de autoritate.
Cele mai importante amenzi au fost pe piaţa farma: 353.393.694 lei (aproximativ 71 milioane euro): cinci companii farmaceutice (Baxalta Gmbh, Elveţia, CSL Behring Gmbh, Germania, Biotest AG, Germania, Kedrion Spa, Italia, Octapharma AG, Elveţia) furnizoare de imunoglobuline şi alte medicamente derivate din plasma umană, precum şi asociaţia reprezentativă a sectorului producătorilor de terapii cu proteine plasmatice - PPTA (Belgia) pentru limitarea şi, chiar, întreruperea aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobuline.
A doua amendă ca mărime a fost de 30 milioane lei (aproximativ 6,1 milioane euro), pentru Delgaz Grid, pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor conexe distribuţiei de gaze naturale.
Totodată, au fost amendate cu 13.471.039 lei (aproximativ 2,78 milioane euro) cinci companii din domeniul producţiei şi/sau comercializării ouălor de consum din România (Toneli Holding SA, Avicola Lumina SA, Avicola Bucureşti SA, Albatros Gold SRL, Super Eggs SRL), precum şi asociaţia administrată de acestea pentru coordonarea politicilor comerciale referitoare la livrările de produse pe piaţă, cu scopul de a creşte artificial preţurile produselor sau cel puţin de stopare a scăderii preţurilor.
La sfârşitul anului 2021, Consiliul Concurenţei avea în derulare 37 de investigaţii privind posibila încălcare a Legii concurenţei, din care peste jumătate vizează înţelegeri de tip cartel.
De asemenea, la finalul anului erau în derulare 18 anchete sectoriale/studii/analize, dintre care 11 au fost declanşate în 2021.
Anul trecut au fost finalizate 5 anchete sectoriale/studii/analize (deşeuri medicale, servicii de înregistrare/înscriere a avizelor de ipotecă/alte garanţii reale mobiliare, impactul tehnologiilor Big Data asupra concurenţei, servicii medicale şi expertiză contabilă).
Totodată, instituţia a efectuat anul trecut 19 inspecţii inopinate la 102 de sedii şi puncte de lucru.
Pe parcursul anului 2021, Consiliul Concurenţei a autorizat 81 de concentrări economice, cele mai multe din ultimii 15 ani. Din cele 81 de concentrări economice, una a fost autorizată cu condiţii: preluarea Foodpanda de către Glovoappro.
În anul 2021 s-a înregistrat o creştere considerabilă a numărului de sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurenţă, respectiv 160, faţă de 124 mesaje primite în 2020. Aspectele semnalate au vizat domenii, precum: piaţa serviciilor de telecomunicaţii, piaţa financiară, piaţa serviciilor de publicitate, comerţul online, piaţa serviciilor medicale, serviciile de asigurare auto, comercializarea de piese auto, combustibili, piaţa energiei electrice şi a gazelor naturale în contextul liberalizării pieţei, serviciile de salubrizare şi altele.
Anumite sesizări primite prin intermediul platformei avertizorilor de concurenţă au condus la dialog între autoritate şi avertizori, păstrându-se, în acelaşi timp, anonimatul acestora.
Astfel, ca urmare a informaţiilor furnizate de avertizori, Consiliul Concurenţei a declanşat în anul 2021 trei investigaţii: una privind posibile înţelegeri şi/sau practici concertate de fixare a preţurilor de vânzare în cadrul politicii comerciale implementate de un operator economic pe piaţa produselor electronice şi IT&C din România; investigaţia privind un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii care îşi desfăşoară activitatea pe piaţa furnizării de carte din România şi pe cea care vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă calificată/specializată din domeniul producţiei autovehicule şi/sau altor activităţi conexe din România.
Platforma avertizorilor, instrument folosit atât de Consiliul Concurenţei, cât şi de Comisia Europeană, protejează anonimatul persoanelor care denunţă nereguli prin intermediul unui sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri.
Consiliul Concurenţei a avut calitatea procesuală în 240 dosare privind concurenţa. În 90% dintre cazurile de la Curtea de Apel Bucureşti, instituţia a avut câştig de cauză. La fel, în 92% dintre cazurile de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Anul trecut, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţinut 93% din valoarea totală a amenzilor contestate.
În ceea ce priveşte ajutorul de stat, Consiliul Concurenţei a transmis 380 de opinii şi puncte de vedere, avize şi clarificări privind incidenţa cu reglementările din domeniul ajutorului de stat; au fost finalizate 20 de măsuri de sprijin care au ajutat economia să funcţioneze în condiţii dificile în contextul pandemiei COVID-19, printre care susţinerea Complexului Energetic Oltenia, şi a Companiei Naţionale a Uraniului (în contextul preluării de către SN Nuclearelectrica), schema de ajutor de stat pentru companiile din domeniul HoReCa, susţinerea activităţii operatorilor aerieni, modernizarea sistemului de termoficare a municipiului Bucureşti din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), sprijin pentru IMM-uri, schema cadru sub formă de credite cu dobândă subvenţionată şi garanţii la credite gestionată de Eximbank.
De asemenea, a emis aviz din punct de vedere al conformităţii cu reglementările europene în domeniu pentru măsuri de ajutor de stat şi de minimis, ce implică fonduri europene şi naţionale în valoare totală de 58,43 miliarde lei.
În 2021, Consiliul Concurenţei a elaborat 253 de avize, opinii şi puncte de vedere, răspunsuri la interpelări în ceea ce priveşte ajutorul de stat şi concurenţa.
Dintre proiectele legislative de anul trecut se numără implementarea Regulamentului European Platform to Business - P2B (2019/1150), care prevede crearea unui mediu online competitiv, echitabil şi transparent, prin impunerea unui set de obligaţii specifice, monitorizarea activităţii platformelor online fiind făcută de autoritatea de concurenţă, şi promovarea Legii energiei, care prevede, printre altele, obligaţia companiilor de stat de a tranzacţiona pe platforme transparente.
La nivelul proiectelor majore derulate în cadrul instituţiei, se remarcă finalizarea implementării proiectului Big Data, care va eficientiza activitatea investigativă a Consiliului Concurenţei folosind instrumente specifice Big Data pentru identificarea de licitaţii trucate, cartel screening, definirea legăturilor structurale şi comerciale între întreprinderi, derularea anchetelor sectoriale şi analiza concentrărilor economice.
De asemenea, a fost demarat proiectul privind Reforma în Domeniul Energetic, derulat în cooperare cu Banca Mondială, parteneri fiind ANRE şi Ministerul Energiei.
Reprezentanţii instituţiei precizează că, în continuare, se preocupă ca unele companii să nu profite de această situaţie pentru a creşte nejustificat preţurile.
"În contextul actual, în care există provocări suplimentare, principala noastră prioritate este de a veghea cu mai multă atenţie ca unele companii să nu profite de această situaţie, să recurgă la practici anticoncurenţiale şi să crească nejustificat preţurile, în special pe pieţele energiei electrice, gazelor, carburanţilor sau produselor alimentare. Ne vom concentra, în continuare, toate eforturile în direcţia protejării unui mediu concurenţial şi, în acelaşi timp, vom fi flexibili atât timp cât climatul economic şi cel de securitate sunt volatile", a mai declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Vor fi finalizate investigaţii în domenii importante, precum: materiale de construcţii, produse medicale, asigurări, auto etc.
La nivel legislativ se va relua/continua procesul de avizare interministerială şi urmărirea stadiului proiectelor de acte normative în domeniul adoptării, în legislaţia naţională, a măsurilor necesare aplicării Regulamentului European de stabilire a unui cadru pentru examinarea investiţiilor străine directe în Uniunea Europeană (FDI) şi transpunerii Directivei ECN+, care întăreşte puterile de investigare ale autorităţii de concurenţă. De asemenea, are în vedere finalizarea legislaţiei privind asigurările auto obligatorii, precum şi a celei referitoare la simplificarea procedurilor de licenţiere - inclusă în PNRR.
La ora actuală, este în dezbatere la Camera Deputaţilor şi urmează să fie adoptat de Parlament proiectul legislativ care prevede transpunerea Directivei privind practicile comerciale neloiale ale companiilor pe lanţul de aprovizionare agricol şi alimentar. Proiectul, elaborat sub coordonarea Ministerului Agriculturii, prevede întărirea puterii de negociere a fermierilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii pe lanţul de aprovizionare cu alimente, prin interzicerea anumitor practici comerciale cu caracter neloial (de exemplu, plăţile întârziate pentru produsele alimentare perisabile, anulările comenzilor în ultimul moment, modificarea unilaterală a contractelor etc).
Tot pentru a veni în sprijinul firmelor mai mici, vor fi continuate demersurile pentru a modifica Legea concurenţei neloiale. Principala modificare prevede includerea în sfera practicilor de concurenţă neloială şi exploatarea poziţiei superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta cu care s-a aflat sau se află într-o relaţie comercială.
În ceea ce priveşte ajutorul de stat, activitatea va fi intensă şi în continuare, având în vedere, pe de-o parte, măsurile de sprijin pentru revenirea din criza generată de pandemie (PNRR, Fonduri europene, Fondul pentru Modernizare în domeniul Energetic), iar pe de altă parte, cazurile aflate în analiza Comisiei Europene.
Consiliul Concurenţei este preocupat, în egală măsură, de procesul de restabilire a viabilităţii economice pe termen lung a unor operatori economici ce activează în sectoare strategice ale economiei naţionale: CFR Marfă, TAROM, aeroporturi, Blue Air, transportul feroviar de călători.
Demersul este complex şi presupune implementarea unui plan coerent de acţiune care poate viza elemente diverse, atât la nivel operaţional (restructurarea activităţii existente, retragerea din activităţile generatoare de pierderi, diversificarea în direcţia unor activităţi noi şi rentabile etc.), cât şi la nivel financiar, precizează Consiliul Concurenţei.
