Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, modificările la Legea concurenţei

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 care schimbă modalitatea de numire a membrilor Consiliului Concurenţei, considerând că aceasta are o serie de "deficienţe sau insuficienţe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice".

Curtea Constituţională a respins, în 23 septembrie, sesizările preşedintelui Klaus Iohannis, PNL şi USR privind modificările aduse Legii concurenţei, stabilind că acestea sunt constituţionale.

"Distinct însă de criticile de neconstituţionalitate, considerăm că legea menţionată urmează să fie reanalizată de Parlament, în vederea adoptării unor soluţii legislative clare şi previzibile, dar şi cu obligaţiile ce decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene. Prin raportare atât la conţinutul normativ al legii supuse reexaminării, cât şi al Legii concurenţei nr. 21/1996 - în cuprinsul căreia aceste modificări şi completări trebuie să se integreze armonios şi coerent - apreciem că Parlamentul nu poate face abstracţie de existenţa unei serii de deficienţe sau insuficienţe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice. Considerăm că aceste aspecte trebuie supuse atenţiei autorităţii legiuitoare, reanalizate de către aceasta şi corectate", a apreciat preşedintele în cererea de reexaminare adresată Parlamentului.

Şeful statului semnalează că modificările aduse legii prevăd că, pentru a fi numit în calitate de preşedinte al Consiliului Concurenţei, persoana propusă "trebuie să aibă o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie de demnitate publică sau de conducere cu responsabilităţi ce implică o înaltă competenţă profesională şi managerială", iar această sintagmă are "un conţinut neclar şi permite arbitrariul în aplicarea normei".

Preşedintele consideră că nu se prevede o procedură distinctă pentru alegerea preşedintelui Consiliului Concurenţei în raport cu ceilalţi membri.

De asemenea, Klaus Iohannis a apreciat că, în privinţa modificărilor aduse la modul de declanşare a unei investigaţii la sesizare, legea supusă reexaminării "naşte o serie de neclarităţi şi confuzii, nefiind corelată cu alte prevederi ale legii în vigoare".

"Astfel, se creează o confuzie nepermisă între plângeri şi sesizări, dar şi cu privire la regimul investigaţiilor care se declanşează din oficiu, modificarea adusă art. 19 alin. (3) din Legea concurenţei, prin care declanşarea investigaţiilor în baza motivaţiei şi indiciilor prezentate de direcţiile de specialitate lăsând să se înţeleagă că declanşarea din oficiu a acestora este lăsată la latitudinea preşedintelui Consiliului Concurenţei, contrar modului de funcţionare a autorităţii de concurenţă, conduse de un organ colegial de adoptare a deciziilor", se arată în cererea de reexaminare.

Preşedintele apreciază că, pentru asigurarea independenţei inspectorilor de concurenţă, este necesar ca procedurile de lucru să asigure o separare a funcţiei operative de cea decizională.

"Or, eliminarea funcţiei de director general şi atribuirea competenţelor acestuia unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei (raportor) nu sunt aspecte de natură să întărească garanţiile de independenţă stabilite de normele europene cu privire la activitatea de investigare a faptelor anticoncurenţiale", se mai menţionează în document.

Potrivit documentului, Parlamentul trebuie să reexamineze dispoziţiile astfel încât autoritatea de concurenţă să nu fie nevoită să divulge într-o fază a investigaţiei indiciile de încălcare a legii, iar finalitatea activităţii sale să fie atinsă.

Preşedintele mai consideră că trebuie modificate şi prevederile referitoare la clasificarea funcţiilor publice de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei şi la concursul pentru recrutarea acestor funcţionari publici

"Considerăm că sintagma "funcţii publice de specialitate", utilizată în cuprinsul noului art. 211, are un conţinut neclar şi nu se corelează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Astfel, pentru a se putea stabili un regim derogatoriu în materie de regim juridic al funcţiei publice, ce include recrutarea, cariera, clasificarea funcţiilor publice, se impune a fi reanalizate normele referitoare la funcţiile de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei. De asemenea, apreciem că stabilirea unor funcţii publice de specialitate nu presupune automat instituirea unor norme distincte în ceea ce priveşte regimul incompatibilităţilor, deoarece respectarea regimului incompatibilităţilor trebuie să aibă în vedere întregul ansamblu al dispoziţiilor cuprinse în normele generale în materie", se menţionează în document.

Şeful statului mai arată că modificările aduse în privinţa inspectorilor de concurenţă care sunt abilitaţi cu puteri de inspecţie, "pentru îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege", pot genera "abuzuri şi investigaţii de tip "fishing expedition", interzise de jurisprudenţa europeană".

"Din acest motiv, o inspecţie realizată fără un obiect sau un scop bine definit, în speranţa de a descoperi informaţii utile declanşării unei investigaţii, reprezintă o ingerinţă nejustificată şi nepermisă în activitatea întreprinderii vizate de inspecţie. Inspecţiile se pot desfăşura numai atunci când există indicii că pot fi găsite documente/informaţii necesare investigării unei încălcări a legii, în baza procedurii prevăzute de lege. Astfel, pentru evitarea oricăror posibile interpretări abuzive ale acestei norme, apreciem că se impune clarificarea acesteia de către Parlament", a mai menţionat Iohannis.

În privinţa completărilor aduse la stabilirea cuantumului amenzilor ce vor fi aplicate de Consiliul Concurenţei, preşedintele consideră că "aceste prevederi contravin dispoziţiilor art. 15 din Directiva ECN+, potrivit cărora cuantumul maxim al amenzii care poate fi impus pentru fiecare încălcare a articolului 101 sau 102 din TFUE nu poate fi stabilit la un nivel mai mic de 10% din cifra de afaceri mondială totală a întreprinderii în cauză".

Şeful statului a mai apreciat că "dispoziţiile legii supuse reexaminării trebuie reanalizate şi din perspectiva respectării de către România a obligaţiilor rezultate din actul aderării, din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu ce au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne".

De asemenea, Klaus Iohannis a criticat, în cererea de reexaminare, faptul că, prin modificările aduse în privinţa alegerii preşedintelui, vicepreşedinţilor şi consilierilor de concurenţă, se trece de la o procedură de numire ce implică patru autorităţi - respectiv preşedintele României, Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenţei, Guvernul României şi comisiile de specialitate ale Parlamentului - la o procedură de numire ce implică strict decizia Parlamentului reunit în şedinţă comună şi propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere.

"Numirea membrilor Consiliului Concurenţei de către preşedintele României, implicarea Guvernului, a comisiilor parlamentare şi a Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei reprezintă un mecanism care asigură un sistem de checks and balances în această procedură de numire, o garanţie pentru independenţa membrilor şi eliminarea influenţelor politice în numirea acestora", a mai apreciat preşedintele.